Despre coronavirus — cum şi cu ce spălăm şi dezinfectăm

Despre coronavirus — cum şi cu ce spălăm şi dezinfectăm />

20.03.2020

coronavirus, comunitate

Utile despre coronavirus: igienă şi prevenţie

Cum şi cu ce spălăm şi dezinfectăm? Produse şi metode eficiente

Lumea întreagă se află în alertă din cauza noului coronavirus care provoacă boala COVID-19. Acest articol este complex şi oferă foarte multe informaţii clarificatoare privind igiena şi prevenţia. Te rugăm să îţi faci timp pentru a-l citi integral, cu atenţie. Informaţiile de mai jos vor fi utile şi mai târziu, contribuind la starea de sănătate şi siguranţă a familiei tale. Înainte de a afla cât mai exact cum ne putem proteja printr-o igienă adecvată, vom clarifica termenii. 

Cum se numeşte de fapt acest virus nou?

Denumirea ştiinţifică pentru acest virus este SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2). De ce 2? Pentru că materialul său genetic este în mare parte asemănător virusului SARS-Cov care a fost identificat la om în 2002. Virusurile sunt denumite de către International Committee on Taxonomy of Viruses (ICTV), pe baza structurii genetice. Bolile sunt denumite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în International Classification of Diseases (ICD). ICTV a denumit virusul  — SARS-CoV-2, iar OMS a denumit boala — COVID-19 la 11 februarie 2020.

Şi atunci ce înseamnă „coronavirus”? 

Coronavirus este o familie veche de virusuri prezente la animale sau la oameni (cele din lumea animală sunt cunoscute încă din anii ‘60). Numele vine din latină — corona (coroană) şi se referă la aspectul exterior al virusului. Coronavirusuri specifice oamenilor (care provoacă răceli, gripă comună): 229E, NL63, OC43, HKU1. Unele coronavirusuri au trecut de la animale la oameni şi sunt mai agresive (organismul uman nu este obişnuit cu ele): MERS-CoV, SARS-CoV, precum şi SARS-CoV-2, noul virus. De ce s-a întâmplat asta? Virologii suspectează drept cauză restrângerea zonei de contact între umanitate şi lumea animală, datorită faptului că omul distruge habitate şi ecosisteme prin: defrişări, construcţii ilegale, exploatări iresponsabile de resurse naturale, vânat şi pescuit excesiv, poluare. Există şi alte teorii, legate de gestionarea iresponsabilă a pieţelor de animale din Wuhan, animale de laborator vândute pe piaţa neagră etc. Urmează să aflăm adevărul. Indiferent de cauză, în acest moment trebuie să facem totul pentru a stopa răspândirea virusului şi pentru a ne proteja pe noi şi pe cei din jur.

animale intermediari coronavirus

Deci ce înseamnă COVID-19?

COVID-19 înseamnă boala respiratorie provocată de SARS-CoV-2. CO = corona, VI = virus,  D = disease, 19 = 2019 — anul identificării la om, în China. Multe canale de comunicare, inclusiv platforme ale autorităţilor, folosesc numele bolii ca fiind numele virusului. Printre simptomele COVID-19 se  numără: febra, tusea, dificultăţile respiratorii, migrenele, durerile musculare, senzaţia de oboseală / epuizare etc.

Atunci de ce acestui virus i se spune ba coronavirus, ba COVID-19, ba 2019-nCoV, ba SARS-CoV-2?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a preferat ca în comunicatele către public să folosească formula “noul coronavirus care provoacă COVID-19” deoarece a considerat că denumirea sa ştiinţifică, SARS-Cov-2, ar putea crea panică mai ales în rândul populaţiei asiatice care a avut de suferit în trecut din cauza SARS-CoV. Denumirea ştiinţifică apare în unele documente oficiale de la noi, inclusiv în Ordonanţa de Urgenţă care prevede măsurile de protecţie socială a românilor, în contextul pandemiei. Aceste formulări diferite au alimentat însă diverse teorii ale conspiraţiei, unii oamenii având senzaţia că li se ascunde adevărul, că virusul ar fi folosit ca armă biologică etc. Toate aceste teorii nu au fost demonstrate.

Cum prevenim infectarea cu acest nou coronavirus? 

Personalul medical şi cercetătorii încă studiază acest virus şi colectează date, încercând să găsească soluţii sigure cât mai repede. S-a constatat că virusul este foarte contagios, dar circulă pe distanţe scurte şi se transmite prin intermediul picăturilor de salivă din timpul tusei şi strănutului persoanelor bolnave aflate în apropiere, prin contact direct, prin vaporii ţigărilor electronice când fumătorul este infectat, precum şi prin fecale. De aceea, se recomandă izolarea socială, păstrarea distanţei de 1.5-2 m faţă de ceilalţi în locurile publice, spălarea mâinilor, grija la a nu atinge faţa cu mâinile neigienizate, dezinfectarea suprafeţelor, tuşitul în pliul cotului sau în şerveţel şi aruncarea şerveţelului la gunoi (apoi spălarea mâinilor).

De ce este bine să curăţăm şi să dezinfectăm diverse suprafeţe de afară, din magazine şi de acasă?

Virusul poate rămâne viabil pe suprafeţe câteva ore sau zile, în funcţie de: materialul suprafeţei, temperatura şi umiditatea mediului ambiant. Dacă atingem acele suprafeţe (scaune de autobuz, mânere de coşuri de cumpărături, clanţe, robinete etc.), riscăm să luăm virusul pe mâinile noastre. Chiar dacă pielea noastră este o barieră de nădejde, virusul poate să intre în corp atunci când ne atingem ochii, gura, nasul sau o rană care nu este protejată. Dacă o persoană infectată strănută peste bara din metrou, următoarea persoană care pune mâna pe acea bară şi apoi îşi duce mâna la gură, ochi sau nas se poate molipsi. Dacă o persoană bolnavă de COVID-19 scuipă pe jos, virusul rezistă pe sol, ajunge pe tălpile pantofilor altor oameni care trec prin acel loc, apoi ajunge pe mâinile şi în casele lor. 

Încă nu au fost comunicate date exacte privind perioada în care virusul rezistă pe suprafeţe în aşteptarea unor celule vii în care să se reproducă. Se presupune că în casă (unde este mai cald, iar aerul este mai uscat) rezistă mai puţin decât afară. De asemenea, nu există date certe care să garanteze că venirea sezonului cald ar stopa răspândirea virusului. O igienizare obişnuită a casei nu mai este suficientă în acest moment, mai ales dacă în familie există persoane cu risc ridicat — măsurile de curăţare şi dezinfectare ar trebui amplificate, în special cele legate de ieşirea din casă şi revenirea acasă.

dezinfectare coronavirus

Cu ce fel de produse spălăm şi dezinfectăm, şi cum procedăm?

Pentru a afla ce anume trebuie să folosim, am consultat recomandările următoarelor foruri în domeniu: Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), Centers for Disease Control and Prevention (CDC – US), National Center for Immunization and Respiratory Diseases (NCIRD) - Division of Viral Diseases (US), Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (RO). În concluzie, iată măsurile optime de igienă (acestea ne feresc nu numai de noul coronavirus, ci şi de restul agenţilor microbieni):

1. PENTRU IGIENIZAREA MÂINILOR

Prima opţiune trebuie să fie spălarea cu apă caldă şi săpun

Orice săpun este eficient dacă spălarea este făcută corect, cel puţin 20 de secunde, frecând bine mâinile pe toate parţile, printre degete, pe sub unghii şi clătind abundent. CDC afirmă că încă din 2016 s-a constatat că săpunurile antibacteriene nu sunt mai eficiente decât săpunurile obişnuite, aşa că nu terebuie să ne îngrijorăm dacă nu am mai găsit la raft un săpun antibacterian. Şi săpunul  obişnuit va face o treabă foarte bună în lupta cu bacteriile şi virusurile.

De reţinut! În această perioadă este mai indicat să renunţăm la inele, brăţări şi chiar şi la ceasuri, deoarece acestea ne împiedică să ne spălăm corect şi sunt locuri bune unde microbii stau la adăpost.

Dacă le explicăm copiilor despre durata spălării, trebuie să ţinem cont că ei numără până la 20 mult mai repede, deci ar trebui să le spunem să numere cel puţin până la 30.

Când ne spălăm pe mâini? Reguli valabile pentru toate perioadele, nu doar în pandemie

  • oricând ne-am murdărit în timpul unei activităţi; 
  • înainte de a prepara hrana şi de a mânca;
  • după ce am manevrat carne, peşte sau ouă; 
  • înainte şi după ce am tratat o zgârietură sau o rană;
  • după ce am venit de afară sau de la cumpărături;
  • după ce ne-am suflat nasul sau am tuşit / strănutat;
  •  după ce am folosit toaleta;
  • după ce am preluat pachetele de la curier;
  • după ce am scos cumpărăturile din sacoşe; 
  • după ce am manevrat hainele de exterior folosite sau pantofii de stradă;
  • după ce am atins animale de companie sau orice fel de animal, inclusiv după ce am atins mâncare pentru animale (boabe, oase, carne); 
  • înainte de a interacţiona cu copiii (şi după, în funcţie de caz – de exemplu după ce am schimbat un scutec sau am şters voma), înainte şi după ce am acordat asistenţă şi îngrijire unei persoane bolnave (de orice boală);
  • după ce am făcut curăţenie şi am dezinfectat suprafeţele (chiar dacă am avut mănuşi de menaj; mănuşile se scot cu grijă pentru a nu contamina suprafeţele curăţate) — spălăm mâinile întotdeauna înainte şi după ce am scos mănuşile de menaj; mănuşile fisurate se vor arunca imediat;
  • după ce am atins sau am dus gunoiul; 

coronavirus spalare pe maini

Cum ne spălăm corect pe mâini?

  1. Umezim mâinile cu apă (caldă, dacă este posibil).
  2.  Închidem robinetul – economisim apa.
  3. Aplicăm săpunul. 
  4. Săpunim bine mâinile, frecăm inclusiv între degete şi sub unghii, cel puţin 20 de secunde.
  5. Dăm drumul la apă şi clătim foarte bine.
  6. Uscăm mâinile cu un prosop textil, prosop de hârtie, şerveţel sau apelăm la un aparat cu aer cald, în funcţie de locaţia în care ne aflăm (nu împrumutăm prosopul altor persoane).

Este ideal să închidem robinetul cu braţul, nu cu degetele proaspăt spălate şi dacă suntem în toaleta unui loc public, e foarte important ca după spălare să nu atingem clanţa la ieşire, pentru a nu ne umple de alţi microbi.

De ce spălatul cu săpun este mai eficient decât spălatul doar cu apă?

Săpunul face spălarea mai eficientă deoarece stimulează oamenii să frece mâinile mai mult – astfel, prin frecare şi cu ajutorul surfactanţilor din săpun, murdăria şi microbii se desprind efectiv de pe piele. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu pasta de dinţi — cei care folosesc paste care nu fac spumă periază dinţii mai puţin, deoarece experienţa nu este aşa plăcută.

De ce trebuie să ne clătim mâinile foarte bine?

După spălat, o clătire cu apă din belşug ne asigură că: a) toate resturile de murdărie, microbi şi săpun au fost eliminate şi b) nu vom avea iritaţii.

De ce trebuie să ne uscăm mâinile imediat după spălare ?

Mâinile ude atrag mai mulţi microbi decât mâinile uscate!

Cu ce  / cum ne uscăm mâinile? 

Dacă suntem acasă, folosim prosopul textil sau din hârtie. Atenţie! E bine să schimbăm prosoapele textile cât mai des în această perioadă. Dacă suntem în locuri publice, ne scuturăm bine şi folosim un pătrat de hârtie sau folosim şerveţelul din geantă. Circulă un zvon cum că în această perioadă nu e indicat să folosim aparatele de uscare cu aer cald din locuri publice deoarece acel aer recirculat poate să readucă pe mâini diverşi microbi. Nu am identificat date concrete privind această supoziţie.

IMPORTANT! Din cauza folosirii săpunului în exces în această perioadă (şi a altor produse de curăţare şi dezinfectare), pielea se poate irita. Este indicat să folosim şi o cremă de mâini / corp. Atunci când mergeţi la cumpărături sau plasaţi o comandă online, nu uitaţi să vă luaţi şi o cremă!

coronavirus gel dezinfectant

A doua opţiune: gelul dezinfectant sau şerveţelele umede dezinfectante 

Gelul şi şerveţelele sunt utile atunci când nu avem la îndemână apă şi săpun. În timp ce şerveţelele asigură şi o curăţare mai bună, gelul nu ne face mâinile mai curate dacă ele prezintă murdărie evidentă. Deci este o soluţie de moment până când ajungem la chiuvetă. 

Atenţie! Nu este indicat să folosim gelul dezinfectant în exces, mai ales dacă avem la îndemână apă şi săpun! Aceste geluri conţin mult alcool (60-95%), plus unele substanţe chimice care pot irita pielea.

În concluzie, apa, săpunul, durata şi intensitatea spălării elimină virusul (de fapt elimină toţi microbii). Deci şerveţelele şi gelul sunt pentru când mergem la cumpărături, în rest, ne bazăm pe apă şi săpun. Nu punem pe mâini dezinfectant pentru suprafeţe! Ne putem irita / arde pielea!

Când folosim un dezinfectant pentru mâini şi la ce să fim atenţi

  • apelăm la geluri doar dacă nu avem apa şi săpun în apropiere, folosim un gel dezinfectant care conţine cel puţin 70% alcool;
  •  ţinem minte că un astfel de dezinfectant nu este foarte eficient dacă mâinile sunt foarte murdare sau pline de grăsime;
  • conştientizăm că nu există dezinfectante de uz personal care să garanteze că elimină 100% microbii; etichetele menţionează procente precum 98% sau 99.9%;
  • copiii trebuie instruiţi să nu înghită acest gel şi nici măcar să îl guste din curiozitate; copiii mici trebuie feriţi de acest gen de produse;

Cum se foloseşte corect un gel dezinfectant?

  1. Aplicăm o cantitate optimă de gel pe o palmă şi frecăm palmele; frecăm mâinile pe ambele părţi.
  2. Ne asigurăm că gelul ajunge şi între degete şi sub unghii.
  3. Frecăm până când simţim că mâinile sunt uscate (durează 20-30 sec.) – gelul este un dezinfectant prin frecare pentru tegumente, deci este esenţial să frecăm bine şi să asigurăm timpul de contact menţionat pe etichetă.
  4.  Aplicarea superficială şi lipsa frecării între degete face ca folosirea gelului să nu fie eficientă, deci să nu ofere protecţia estimată.
  5. Evităm să mâncăm cu mâinile foarte murdare sau pline de vaselină, ulei şi alte substanţe grase, chiar dacă ne-am dat cu gel.

Care este punctul slab al unui gel dezinfectant?

Săpunul elimină de pe mâini şi chimicalele cu care am venit în contact (pesticide, metale grele etc.), pe când gelul dezinfectant nu poate face asta.

Atenţie! Uneori, folosirea gelului ne oferă în mod fals impresia că suntem protejaţi! Majoritatea oamenilor nu îl folosesc corect – pun în palmă o cantitate prea mică, freacă prea puţin timp şi nu conduc gelul între degete sau sub unghii. Cu cât pielea este mai grasă, cu atât gelul este mai puţin eficient. Gelul dezinfectant omoară repede mulţi microbi, dar nu în orice condiţii!

Dacă aveţi de ales, NU cumpăraţi geluri sanitare cu ambalaje prea atractive pentru copii, cu arome sau lichid colorat roşu, portocaliu etc. Copiii ar putea fi tentaţi să le guste, iar cantitatea de alcool este mare pentru ei!

coronavirus dezinfectare suprafete

2. PENTRU IGIENIZAREA SUPRAFEŢELOR ŞI OBIECTELOR

Igienizarea suprafeţelor inerte cu risc de contaminare ar trebui să se facă în 2 paşi:

1. curăţare 2. dezinfectare

Ce face curăţarea?

Folosind produse pentru curăţare (spume, paste), frecând şi ştergând, aspirând, eliminăm impurităţile şi murdăria, inclusiv microbii de pe suprafeţe. Curăţarea nu garantează că elimină toţi microbii, dar le scade numărul aproape de zero. Ce branduri folosim? Orice produs de curăţare este mai bun decât doar o lavetă înmuiată în apă. Există produse de curăţare pentru bucătărie, baie, podele, lemn etc. În aceste zile nu veţi găsi poate produsele uzuale / preferate, aşa că va trebui să folosiţi ce prindeţi la raft. Există şi produse care pot fi folosite pe toate suprafeţele – un singur produs pentru toată casa este economic şi comod (unele au funcţie dublă: curăţare şi dezinfectare). După aplicare se aşteaptă câteva secunde sau minute (conform etichetei), se şterge suprafaţa cu o lavetă sau prosop de hârtie, apoi se clăteşte suprafaţa. Dacă pulverizaţi, nu respectaţi timpul de contact şi ştergeţi imediat, este posibil să nu aveţi rezultatele dorite.

În lipsa unui produs special pentru curăţare, putem dilua puţin săpun lichid sau detergent de vase!

Nu folosiţi bureţii de şters aragazul şi blatul din bucătărie pentru spălarea vaselor sau bureţii de vase pentru dezinfectarea clanţelor şi a altor suprafeţe!  Igienizaţi bureţii de vase cu apă fierbinte sau dezinfectant. Nu lăsaţi bureţii de vase mereu umezi / în apă. Între folosiri, bureţii trebuie să rămână uscaţi (după ce au fost clătiţi). Nu debarasaţi folosind bureţii de vase – vor acumula prea multe resturi.

Ce face dezinfectarea?

Folosind produse specifice, dezinfectarea omoară microbii care au mai rămas pe suprafeţe după curăţare. Dezinfectarea nu curăţă suprafeţele de murdărie (pete, resturi de mâncare etc.) — deşi există şi excepţii, unele produse care şi curăţă, şi dezinfectează în acelaşi timp. Dezinfectanţii eficienţi pentru coronavirus, conform indicaţiilor Ministerului Sănătăţii şi ale altor autorităţi din lume, sunt cei pe bază de clor (cu excepţia clorhexidinei, demonstrată deja ca ineficientă în contact cu noul coronavirus), alcool minimum 70%, ( dezinfectanţi pe bază de alcool), acid paracetic. Momentan există câteva afirmaţii contradictorii pe canalele oficiale: “folosiţi dezinfectanţi pe bază de alcool minimum 70%” vs. “spirtul nu e bun” (alcoolul sanitar are concentraţia de 70% şi eticheta spune că este biocid).

Majoritatea dezinfectanţilor din magazine sunt pe bază de clor sau alcool, deci au acelaşi efect în lupta cu virusul. Dacă nu aţi găsit un dezinfectant în magazine dar aveţi clor (hipoclorit de sodiu), vă puteţi prepara o soluţie pe baza de clor, astfel: diluaţi 4 linguriţe de clor la 1 litru de apă, turnaţi într-un recipient cu pulverizator curat (care nu are resturi de la alte substanţe) şi apoi pulverizaţi suprafeţe (sticlă, plastic, gresie etc.). Atenţie! Aceste operaţiuni se fac cu fereastra deschisă şi purtând mănuşi. Clorul este iritant pentru piele, chiar şi diluat. 

Nu se amestecă niciodată clorul cu alte substanţe! Clorul este eficient doar dacă nu este expirat! Puteţi testa suprafaţa înainte. Nu se pulverizează soluţia de clor peste tocătorul din lemn natur din bucătărie – acesta se igienizează cu apă fierbinte şi un detergent natural.

Dacă nu aveţi clor, puteţi dilua înalbitorul de rufe pe care îl aveţi în casă – acesta este de obicei tot pe bază de clor.

Informativ, aici găsiţi lista produselor aprobate de americani ca eficiente în lupta cu SARS-Cov-2 (Center for Biocide Chemistries).  Este vorba despre toate produsele aprobate de EPA, adică majoritatea produselor de uz casnic sau medical produse în acest scop şi care există pe piaţa americană. Autorităţile de la noi nu au comunicat o listă concretă de denumiri de produse / branduri care ar fi mai eficiente sau garantate.

Ce suprafeţe şi obiecte trebuie să avem în vedere?

Ar trebui să curăţăm şi să dezinfectăm periodic: clanţele, robinetele, blaturile de lucru, telefonul, ochelarii, tastatura, mouse-ul, volanul maşinii etc. Atunci când venim acasă, trebuie să ne concentrăm şi pe dezinfectarea obiectelor care ar putea introduce virusul în casă (tălpile pantofilor, sacoşele care au stat pe jos sau pe banda ori căruciorul de la magazin, cheile, geanta, portofelul etc.

Şerveţelele dezinfectante NU se refolosesc. Se aruncă imediat ce au fost folosite!

coronavirus spalarea hainelor

3. PENTRU IGIENIZAREA HAINELOR, MĂŞTILOR ŞI SUPRAFEŢELOR TEXTILE

  • spălăm hainele de stradă mai des (dacă venim de la serviciu sau de la cumpărături, ne schimbăm imediat ce am intrat în casă şi plasăm hainele într-un sac de plastic; în funcţie de locul în care am fost şi starea lor, le dăm la spălat sau le lăsăm în sac câteva zile); hainele de stradă NU trebuie să aibă contact cu hainele curate, deci nu le punem în dulap peste celelalte; nu ne aşezăm cu hainele de stradă pe pat sau pe pernă; nu scuturăm prin casă hainele de stradă murdare; nu lăsăm copiii să se joace cu ele);
  • schimbăm şi spălăm prosoapele (mai ales cele de mâini) cât mai des;
  • folosim cea mai înaltă temperatură pe care ne-o permite materialul (consultăm eticheta);
  • dacă avem dezinfectaţi pentru rufe îi folosim, însă şi spălatul standard este eficient;
  • folosim hainele doar după ce s-au uscat complet;
  • nu punem hainele curate, uscate, în coşul de rufe în care au fost rufele murdare (îl dezinfectăm înainte);
  • nu împrumutăm haine şi nici alte obiecte personale;
  • nu amestecăm în maşina de spălat hainele de stradă sau lenjeria intimă cu prosoapele de bucătărie etc.;

Dacă avem măşti textile: 

  • măştile chirurgicale sunt de unică folosinţă şi nu trebuie purtate mai mult de 4 ore; cum este o criză a măştilor şi toată lumea are tendinţa de a le refolosi, este important ca la venirea acasă acestea să fie spălate şi călcate la cea mai înaltă temperatură permisă de material, lucru valabil şi dacă s-au folosit pe post de mască un şal sau un batic;
  • măştile nu se împrumută de la o persoană la alta;
  • măştile chirurgicale nu asigură filtrare 100% pentru virusuri, dar protejează cât de cât împotriva răspândirii şi ar fi un lucru bun să existe cât mai multe pe piaţă:
  • dacă aveţi măşti N95, cu grad de filtrare ridicat, le veţi folosi conform indicaţiilor de pe ambalaj;

Pentru suprafeţele moi şi poroase (perdele, covoare, draperii, alte textile – acestea pot fi spălate la temperatura maximă de pe etichetă şi apoi uscate complet. În apa de spălare se pot pune diverse pudre / substanţe dezinfectante destinate acestor materiale, însă şi spălarea propriu-zisă este eficientă. 

A se evita în această perioadă dezinfectarea cu jet de abur — acesta ar putea avea o temperatură mai mică în anumite zone ale suprafeţei decât cea letală pentru coronavirus şi ar putea de fapt să împrăştie virusurile pe o suprafaţă mai mare din casă. De asemenea, există riscul de a inhala aceşti aburi.

coronavirus igienizarea jucariilor

4. PENTRU IGIENIZAREA JUCĂRIILOR

Este bine să curăţăm periodic jucăriile copiilor, ţinând cont de indicaţiile de pe ambalaj.

Jucăriile de pluş / materiale textile pot fi spalate automat dacă nu au părţi electronice detaşabile.
Jucăriile din plastic pot fi spalate cu apă şi săpun, clătite, apoi puse la uscat şi folosite doar după uscarea completă. Atenţie! Jucăriile cu orificii pot reţine apă în interior şi pot prinde mucegai, devenind un pericol pentru copii. 
Unele jucării pot fi curăţate şi dezinfectate cu ajutorul şerveţelelor umede dezinfectante. Jucăriile care intră în contact cu gura copiilor vor necesita atenţie specială.
Există diferiţi dezinfectanţi pentru jucării şi camere de copii, mulţi din surse naturale şi care nu conţin clor. Majoritatea nu mai există pe stoc în această perioadă. Dacă aveţi jucării care nu pot fi curăţate corespunzător, este o idee bună să le scoateţi din uz pentru moment, cel puţin până când puteţi cumpăra produsul potrivit pentru igienizare.
Igienizarea periodică a jucăriilor trebuie să aibă loc oricând, nu doar ca măsură de prevenţie în timpul unei pandemii.

Aveţi grija ca jucăriile să nu ajungă în holul de la intrare şi dezinfectaţi acest loc imediat ce aţi ajuns acasă de la serviciu sau cumpărături!

coronavirus spalare legume

5. PENTRU SPĂLAREA FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR

Nu am identificat reglementări clare din surse oficiale privind spălarea fructelor şi legumelor. Nu există date cum că acest coronavirus s-ar transmite prin intermediul alimentelor. Totuşi, dacă virususul rămâne pe suprafeţe, asta înseamnă că poate rămâne şi pe movila de cartofi, dacă cineva a strănutat peste ea. Americanii recomandă, înainte de consum, spălarea temeinică cu apă sau “soapy water” — apa cu săpun lichid sau apă cu detergent de vase în care să fie scufundate fructele şi legumele precum banane, portocale, lămâi, avocado, cartofi. Mai pot fi folosite soluţiile speciale pentru spălarea vegetalelor, multe dintre ele cu ingrediente naturale.

Pentru o curăţare profundă mai poate fi făcută în casă o soluţie din 1 parte oţet, 9 părţi apă şi o lingură de bicarbonat de sodiu — vegetalele vor sta în acest lichid efervescent între 5 şi 15 minute, apoi vor fi clătite, uscate la aer / prin tamponare şi apoi folosite sau depozitate. Această metodă ajută şi la păstrarea prospeţimii pentru mai mult timp. Fructele care absorb apă nu pot fi scufundate în niciun fel de soluţie, deoarece se vor îmbiba cu diferite substanţe — a se  evita căpşunile şi zmeura din surse incerte. Nu uitaţi că puteţi grădinări şi pe balcon – dacă aveţi seminţe, puteţi semăna pătrunjel, salată, mărar, busuioc, iar cepele care au încolţit pot fi puse într-o tavă cu pământ şi veţi obţine repede ceapă verde.

6. CONCLUZII

Măsurile de igienă necesare în cazul coronavirusului ne protejează de microbi în general şi previn inclusiv diareea, răceala, gripa comună, toxiinfecţiile alimentare.

Nu este necesar să exagerăm cu dezinfectarea casei şi să facem aerul irespirabil. Aerisirea este absolut necesară de mai multe ori pe zi. Curăţarea corespunzătoare a suprafeţelor şi mâinilor, precum şi precauţiile suplimentare pentru momentele în care venim de afară sau am interacţionat cu terţi (de exemplu curierul) sau avem grijă de persoane cu risc crescut sau bolnave ne vor ajuta să prevenim infectarea. Nu este cazul să epuizăm repede produsele de curăţenie din casă prin exces de dezinfectări când nu este cazul — s-ar putea să ne fie greu să mai găsim altele la raft atunci când ieşim la cumpărături.

 Produsele de curăţenie vor fi păstrate într-un dulap închis la care copiii mici nu au acces!

Orice produs va fi folosit doar după citirea instrucţiunilor de pe etichetă – aceste produse sunt eficiente doar dacă respectăm modul de folosire şi timpul de expunere. De exemplu, dacă am şters imediat după pulverizare în loc să aşteptăm, sau dacă nu frecăm suprafaţa atunci când trebuie, rezultatul nu va fi garantat. Atenţie! produsele dezinfectante pot fi iritante pentru piele şi ochi! Ele vor fi folosite corespunzător şi cu măsură.

buha coronavirus

Scurtarea duratei perioadei de criză depinde exclusiv de noi şi de respectarea cu stricteţe a indicaţiilor autorităţilor. Izolarea socială nu este o îngrădire a drepturilor, ci o măsură de protecţie. Avalanşa de ştiri şi informaţii trebuie tratată cu calm şi responsabilitate. Este important să discutăm zilnic cu membrii vulnerabili sau în vârstă ai familiei, aflaţi la distanţă, pentru a-i linişti şi a le menţine starea de spirit pozitivă. O atenţie sporită o vom acorda şi copiilor, cărora le vom explica simplu ce se întâmplă, subliniind că se află în siguranţă şi că pot ajuta respectând regulile de igienă. Puteţi folosi ca suport volumul nr. 6 din seria noastră audio “În drum spre grădiniţă şi şcoală”, care este dedicată obiceiurilor sănătoase, inclusiv regulilor de igienă.

Diferenţa dintre coronavirus şi noi este că noi nu avem nevoie de el, însă el are nevoie de noi pentru a supravieţui şi a se reproduce. Dacă nu îi apărem în cale, dacă respectăm regulile de igienă şi tratăm această pandemie cu responsabilitate, depăşim mai repede acest obstacol. 

Aveţi grijă de voi şi fruntea sus! Totul va fi bine!